adana escort porno izle rus porno porn konya escort bayan bodrum escort

Criză de muncitori în România după ce în ultimii ani tinerii au ales să emigreze. Investitorii ne ocolesc…

Criză de muncitori în România după ce în ultimii ani tinerii au ales să emigreze. Investitorii ne ocolesc…
Advertisement

Recrutările din penitenciare şi biserici nu mai sunt suficiente pentru a acoperi nevoia de forţă de muncă a companiilor. Guvernul anunţa în vară, dar fără să se concretizeze nimic, lansarea unui draft al unei legi care să scurteze perioada de acordare a permiselor de muncă pentru muncitorii din ţări non-UE care să vină să lucreze în România, pentru că deficitul de forţă de muncă a atins cote alarmante.

Cererea internă a fost stimulată peste măsură, lucru care a dus la creşterea importurilor pentru că producţia locală n-a avut timp să acomodeze solicitările. Acum „ne izbim şi de lipsa forţei de muncă”, a declarat de curâns Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

loading...

„Ne izbim, acum, de un lucru care era mai greu de anticipat anterior: nu prea avem forţă de muncă. Cererea creşte, producţia dă să crească, dar se opreşte în acest obstacol”, a spus Mugur Isărescu la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.

«Nu avem forţă de muncă»

Premierul României, Dacian Cioloş, s-a întâlnit la Timişoara şi cu reprezentanţii mediului de afaceri. Peste 250 de oameni de afaceri au mers să vorbească cu primul ministru şi să îşi spună păsul. Cea mai mare problemă de care se lovesc companiile din vestul ţării este lipsa forţei de muncă calificată. În faţa oamenilor de afaceri, premierul Cioloş a vorbit despre două proiecte importante ale Guvernului: învăţământul dual şi decontarea navetei angajaţilor.

„Cele mai multe întrebări, aici, s-au învârtit în jurul disponibilităţii forţei de muncă calificată. Suntem într-o zonă cu activitate economică foarte intensă, cu lipsă de forţă de muncă calificată şi le-am vorbit în primul rând despre cele două măsuri pe care le-am luat. Una, cea legată de mobilitatea forţei de muncă, cu acel sprijin financiar pentru navetă sau de localizare a forţei de muncă disponibile. Şi în al doilea rând le-am vorbit de proiectul legislativ legat de formarea profesională duală, prin care dorim să recreem formare profesională, dar şi cea duală în parteneriat cu sectorul privat”, a declarat Dacian Cioloş.

De asemenea, Guvernul României şi cel al Serbiei au de acum mână liberă să găsească soluţii legislative pentru ca forţa de muncă din Serbia să vină în România pentru a lucra în marile companii. „Ne gândim în primul rînd la comunitatea românească de dincolo de graniţă, la cei care îşi doresc un loc de muncă aici. Sunt şi căutaţi de unele companii, pentru că vorbesc limba. Dar nu există un cadru foarte precis. Prin acest protocol am creat o facilitate prin care ministerele muncii din Serbia şi România pot să lucreze”, a mai explicat Cioloş.

Advertisement

 Deţinuţii, singura soluţie

Încă de anul trecut, companiile din industria auto din vestul şi din centrul ţării au relocat sute de angajaţi din Moldova în zonele în care aveau fabrici pentru a putea duce la capăt contractele pe care le aveau deja semnate, dar pentru executarea cărora nu mai găseau personal pe care să îl recruteze.

Multe companii au încheiat parteneriate cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor pentru a angaja deţinuţi, exemplu relevant în acest sens fiind colaboarea angajatorilor cu Penitenciarul Timişoara, în cadrul căreia circa 400 de deţinuţi (circa 40% din totalul deţinuţilor din unitate) au fost angajaţi la companii precum TRW Automotive (producţie de componente auto), Rilug (confecţii de pantofi) sau AEM (producţie de contoare electrice). De asemenea, anul trecut şi Fujikura Automotive România a recrutat 150 de deţinuţi din penitenciarul Gherla în cadrul unui proiect similar.

În prezent, obţinerea unui permis de muncă pentru un străin dintr-o ţară non-UE care doreşte să lucreze în România durează circa 4 luni, perioadă extrem de lungă având în vedere că unele companii au nevoie, uneori, de experţi pe termen scurt pe care să îi aducă în România.

 De ce ne ocolesc investitorii

România a rămas fără suficientă forţă de muncă după ce în ultimii ani au plecat la muncă în străinătate peste 2,4 milioane de români apţi de muncă, pentru a câştiga salarii de 5 ori mai mari sau pentru că nu îşi găseau un loc de muncă în oraşul sau în satul în care locuiau. Cu un salariu mediu de 460 de euro pe lună, în România există aproape cele mai mici salarii din Uniunea Europeană (doar în Bulgaria salariile sunt mai mici), de aceea şansele de atragere a forţei de muncă din alte state ale UE sunt limitate.

În aceste condiţii, deficitul de forţă de muncă disponibilă se adaugă, pe lângă infrastructura deficitară, pe lista factorilor care împiedică atragerea de noi investiţii. În 2008, străinii au investit peste 9 miliarde de euro în economia locală, însă din 2009 încoace investiţiile străine s-au menţinut la un nivel foarte scăzut, ajungând anul trecut la doar 3 miliarde de euro. România nu reuşeşte să devină o ţară atractivă pentru noi investiţii străine masive, iar recent ţara noastră a pierdut în favoarea Poloniei investiţia de 500 de milioane de euro a Daimler, care voia ca un camion să ajungă în maxim 17 ore de la fabrică la uzina din Bremen (Germania), lucru imposibil cu infrastructura noastră.

Advertisement
loading...

You Might Like These

Leave a Comment

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.

x
Aboneaza-te aici